Noul e pe cale de disparitie

Daca intru intr-o librarie, titlurile si autorii ma coplesesc. Pe de-o parte scriitorii, fiecare in parte se lasa manuit de inspiratie si umple volum dupa volum cu istorii si pareri si pe de alta parte si numarul corifeilor abunda de ceva vreme incoace incat la ora actuala a fost nevoie sa se infiinteze "n" concursuri literare pentru a-i baga intr-o competitie. Pe spatele fiecarui roman the times, Sunday, Le Figaro, toate lasa marturie ca paginile in cauza merita sa fie citite, ca sunt ceva deosebit si aparte in lumea asta nebuna si capricioasa, invaluita in tot felul de podoabe in cautarea ei asidua dupa excentric si original. Jurnalisti care vor sa imprumute din faima pe care nu o au, delibereaza si ei asupra subiectului cartii. Limbajul lor prestigios ma face sa cred ca cel putin intr-un cerc de conaisseur-i, prezenta lor face diferenta.

Media e plina de oameni importanti care stiu cum sta treaba. In politica in schimb demult nu s-a mai remarcat o fata nespiritualizata, a cam pierit interesul pentru lidershipul elitist si poporul s-a redirectionat spre conducerea modesta a diferitor clanuri din provincie. Se suge sangele mai de la periferie, instalatia complicata nu mai e folosita in procesul laborios de centralizare a fluidului si de repartizare ulterioara a acestuia pe la toate capusele. Organismul social, odata pletoric, a ajuns acum sa irige numai mici parti limitrofe iar presa a ramas de veghe pe marginea santului sa comenteze meciul intern in care scorul se face numai din autogoluri. Si cum intotdeauna scandalul s-a invecinat cu fabulosul, normal ca multimea de gura casca s-a strans ca acum 4 secole cand se cerea pe micul ecran capul lui Motoc si s-a apucat sa vetupereze.Acum in maruntaiele sociale se contracta amorul propriu care isi doreste in blondul sau superb sa se faca remarcat. E misto sa ai o scena si un microfon prin care sa preiei- nu Puterea- ci o putere acolo, cat de cat, ca sa atragi atentia si sa te faci ascultat. Din aceste strigate proferate in aer ca la bursa de pe wallstreet, jurnalistii s-au ales fiecare cu cate un calificativ de "foarte bine" pe care l-au obtinut prin notare reciproca si comparativa. Acum numarul lor coplesitor insumeaza nume mari care daca nu le cunosti, iti asumi ignoranta.

Deci ce am remarcat pana acuma? Carti multe de ies capodoperele pe banda, literati la kilogram, mici politicieni a caror patura e prolifca ca o iepuroaica si mai departe cu ce sa mergem? Care sa fie the new black? Mai este loc si pentru altceva, pentru altfel, cand atatia oameni incearca fiecare sa stoarca strop din piatra seaca? Cred ca de la aceaste vremuri am cules ceea ce era mai bun si mai proaspat, ca am epuizat ceea ce a pus natura mai bun in noi si inafara noastra. Si cred, cum spunea si domnul Neagu Djuvara, ca la ora actuala, cel putin in domeniul stiintei lumea nu a adus nimic revelator ci pur si simplu si-a imbunatatit tehnica.
Poate ca a venit vremea sa nu ne mai deranjeze lucrurile folosite si daca tot trebuie plasata undeva nemultumirea atunci sa o asezam langa incercarile noastre de a ne innoi ca oameni, in bine. Dara asta imi va lua o alta morala...